“Tânăr artist. Adică “un wannabe” – o poziţie, o stare, o condiţie analizată printr-un “exerciţiu de vizibilitate” realizat în spaţiul galeriei. Este vorba de un gest critic de introspecţie pe care Oana Toderică îl prezintă cu sinceritate celor din jur. Pe pereţii galeriei este expusă practic o parte din propria mapă de artist: fotografii şi texte care documentează activităţi anterioare. Alături, o completare video prin care îşi mărturiseşte nedisimulat ironia faţă de poziţia artistului în devenire: o reformulare în “n” variante a condiţiei actuale – “Am absolvit facultatea de Arte Plastice. Se cheamă că sunt artist. Sunt artist?!”. În plan central – “oportunităţile”: xeroxuri cu diverse call for applications înşirate promiţător, optimist şi abundent. Toate se constituie în coordonatele unei lumi personale ce îşi găseşte similitudini cu cele ale aşa-numitului emerging artist de oriunde. Pentru Oana Toderică acest exerciţiu de vizibilitate capătă nota unei confesiuni artistice, devine un autoportret cu inerentele sale neclarităţi . De aici şi cele cinci fotografii ale artistei care completează perfect expoziţia şi în care sharful diferit creează zone diferite de focalizare. Actul auto-analizei mărturisite pare că are o valoare intimistă trădată prin folosirea în mod asumat a unor poze de format mic pentru documentarea activităţii de artist. Ele duc cu gândul mai degrabă la fotografiile de familie decât la actul de promovare la nivel public a unor lucrări.  O notă generală de coerenţă conceptuală, întâmplătoare sau nu, este dată şi de faptul că discursul făcut pe marginea condiţiei artistului aspirant la afirmare s-a materializat
într-un spaţiu dedicat tinerilor artişti precum cel al galeriei Atelier 35”.                       (Carola Roşca , Time Out Bucureşti)